women versus men

Doar pentru faptul ca ne dorim ce e mai bun si mai frumos si ca suntem fiinte putin mai complicate nu e ceva rau, parerea mea. La urma urmei ce vina am eu ca barbatii sunt cu gandul doar la un singur lucru, nu i-am oprit de la a medita si asupra altor aspecte.

Deci cum spuneam, femeia din mine se simte mandra ca stie ce vrea si ca e superioara barbatului.

nonsense

Today was much too short, as yesterday has passed too fast. Lost in thoughts, in search of feelings hiding behind words and cigarette smokes, exposed by one look in the eyes, you find refuge in your dreams to only realize that, yet again, today is gone...

Javre

De dimineata se vorbeste despre biata femeie care a fost atacata de 10 caini si care, din pacate, in ciuda tuturor eforturilor depuse de medici, a murit. Ma intriga faptul ca nimeni nu este gasit vinovat decat, bineinteles, persoana decedata. Unii au zis ca era la furat de fier vechi, altii ca nu a intrat pe poarta principala, ci a sarit gardul si tot asa. Lucruri infirmate apoi de cercetatorii cazului. Se pare ca e mult mai usor sa aruncam tot felul de replici decat sa facem ceva in privinta asta. La urma urmei e important ca lucrul asta sa nu se mai intample, nu? Nu sunt in totalitate de acord cu eutanasierea(ar trebui facuta doar daca oferindu-i-se conditii normale, catelul e in continuare agresiv si nu mai poate fi nimic facut pentru a-l readuce la normal), cateii nu au nici o vina ca oamenii ii lasa in strada pentru ca nu isi mai permit sa ii tina, ca sunt intr-o continua lupta pentru supravietuire, ca se inmultesc sau ca autoritatile sunt depasiti de situatie(ori nu au cu cine pune in aplicare un plan pentru a rezolva problema ori si-au insusit banii pentru proiecte ori pur si simplu nu le pasa pentru ca lor si celor dragi nu li s-a intamplat). De vina sunt javrele care se arata buni samariteni si ii hranesc, fara a-i lua in casa insa si care se opun cand hingerii vor sa ii duca la adapost. De vina sunt javrele care insira castroane cu mancare si apa si presuri in fata usii apartamentului pentru cainele de care le e atat de mila, insa nu intr-atat incat sa il primeasca in propria casa. Vinovate sunt autoritatile care dau din umeri neputinciosi si promit ca nu se mai intampla pana data viitoare. Probabil la fel au facut si in cazul cetateanului japonez, care si el a murit dupa ce un caine maidanez l-a muscat. De vina e mentalitatea romanilor.

Just for you...

Everywhere I go, everywhere I look
I see your face and you are so cute!
Every night in my dreams
You take me on magic wings
For you my heart will go on
You are the sky upon...
I love you the way you are,
You are my shining star
I wish I could see you everyday
But there's  nothin' left to say
Just that I am crazy about you
Even if there's nothin' I can do...

Unirea

Toti romanii ar trebui sa sarbatoreasca astazi. Dar fiecare o face in felul lui: unii huiduindu-l pe Base la Iasi, altii mergand la munca si cativa sarbatoresc,dar nu stiu ce anume... Eu am ales sa marchez aceasta zi prin melodia celor de la Vank- Vreau o tara ca afara.

Cooking

Spre uimirea unora, including me, imi place sa gatesc...Si cum unii nu cred pana nu vad...adaug cateva poze...Din pacate, template-ul ales de mine pentru blog nu poate fi modificat, asa ca pentru poze va trebui sa dati click pe read more sau mai simplu pe titlul postului, multumesc de intelegere!

Bruschete cu somon, caviar si pasta de masline:

Ciuperci umplute(reteta o gasiti aici - cu precizrea ca eu am folosit branza de burduf in loc de cas de vaca si nu am pus usturoi):

 

 Crochete de pui cu cascaval( reteta o gasiti aici):

Frigarui de pui si porc:

Music

De cateva zile melodia asta e pe repeat. Cred ca versurile spun tot, nu mai e nevoie sa comentez eu. Si asta pentru ca ultima data cand am facut asta, postul a devenit kilometric. :)

Girls just wanna have fun....

...asa ca de ziua Adinei...

Lovers or friends?

"Sometimes I wonder if men and women really suit each other. Perhaps they should live next door and just visit now and then."- Katharine Hepburn

Sau despre "what happened with the sparkling magic between us". In ultimul timp am tot auzit ca mutatul impreuna dauneaza grav relatiei de cuplu. Cum poate un moment atat de important sa dauneze cand totul ar trebui sa se transforme in mai bine, in mai frumos? Pana nu demult as fi fost atat de revoltata si as fi protestat cu toate argumentele mele cele mai puternice ca asa ceva nu e posibil, ca e doar un zvon nascocit de invidiosii care nu au cu cine se muta. Asta pana sa ma uit in propria-mi ograda... Cu totii ne imaginam ca va fi totul numai lapte si miere, fara reguli, restrictii, probleme. Lucru cat se poate de neadevarat. Apar rutina, neintelegerile, certurile.
Sexul nu mai e spontan si nebunesc ca atunci cand va vedeati o data pe saptamana, devine aproape inexistent si asta nu pentru ca nu mai exista dorinta, ci din comoditate. Veniti amandoi obositi de la job, ciuguliti ceva, faceti un dus(bineinteles separat) si nu va ganditi decat la un somn profund pana a doua zi dimineata. Si asa va pupati de noapte buna cu gandul ca veti face maine nebunii, cand poate veti fi mai binedispusi si mai putin obositi, uitand ca altadata nu mai conta timpul, locul,ci doar voi doi. In weekend ba aveti rude de vizitat, ba un proiect pentru job sau fiecare isi aloca timp pentru propria persoana- ea se duce la coafor, el la o bere cu baietii.
Apar neintelegerile ori pentru ca descoperi lucruri pe care inainte nu le stiai despre persoana de langa tine,de exemplu, ca isi arunca hainele pe unde apuca ori pentru ca iar a uitat sa duca gunoiul sau sa plateasca lumina. Sa nu mai vorbim de zilele in care vii cu capsa pusa de la birou, in care te razbuni pe el sau ea pentru ca seful tot nu ti-a acordat marirea aia de salariu cu care te amageste de saptamani intregi.
In plus, din obisnuinta sau din  dorinta de a impartasi totul, nu te mai ascunzi de el, si ce daca a intrat peste tine in baie cand tu tocmai te epilai...?
Si asa, usor usor deveniti mai mult prieteni, chiar colegi de camera decat iubiti.
Dar are si multatul asta impreuna farmecul lui, nu-i asa? E frumos sa ai langa cine te trezi in fiecare dimineata, cine sa te stranga in brate si sa te pupe de noapte buna. Iti creste inima cand el sau ea, ajungand inaintea ta acasa de la munca, te asteapta cu masa pusa. Parca te simti mai bine cand ai cui sa ii povestesti de cum intri pe usa ca seful iar s-a razgandit si ti-a dat alt task si cum colega x te-a pus intr-o lumina proasta. Dar cum ramane cu rutina si comoditatea, cum o combateti?

Me wondering

Uneori sunt atat de dificila si enervanta ca nici macar eu nu ma mai suport. Si in momentele de genul nu pot sa nu ma intreb care or fi motivele pentru care tu ma iubesti. Suna copilaresc, dar as da orice sa stiu ce te face sa iti doresti sa te trezesti si maine langa mine, sa am certitudinea ca nu e din obisnuinta. Oare e pentru alinturile ciudate, pentru pupurile de bugsy, ca imi cade buza cand sunt suparata? Ma iubesti pentru ca in unele dimineti poti sa ma chinui cat vrei tu ca eu tot nu ma trezesc? Sau ca nu ma pot hotari ce periuta de dinti sa imi cumpar daca nu stiu si parerea ta? Sa fie oare pentru ca uneori te intampin cand vii de la munca cu acelasi tricou cu care am dormit, dandu-ti de inteles ca am lenevit toata ziua si nici macar dus nu am facut? Pentru modul in care mananc sau rad cand ma gadili in talpa piciorului? Ma iubesti pentru ca imi place sa adorm la pieptul tau sau ca atunci cand ne uitam la filme pe calculator eu trebuie sa rontai ceva si sa fac mizerie in pat? Si as putea continua cu intrebarile la infinit, insa una dintre ele e mai apasatoare dacat toate...Oare daca ai mai putea-o lua de la inceput, te-ai mai indragosti de mine?

...

"I have a history of making decisions very quickly about men. I have always fallen in love fast and without measuring risks. I have a tendency not only to see the best in everyone, but to assume that everyone is emotionally capable of reaching his highest potential. I have fallen in love more times than I care to count with the highest potential of a man, rather than with the man himself, and I have hung on to the relationship for a long time (sometimes far too long) waiting for the man to ascend to his own greatness. Many times in romance I have been a victim of my own optimism" (Elizabeth Gilbert).

Cateodata aparentele inseala, nu suntem cu totii perfecti, buni, potriviti. Si dorinta, speranta ca am putea fi nu e intotdeauna de ajuns.

Top 6

Acest top e total subiectiv. Cred ca atunci cand suferim, cand avem inima ranita sunt anumite lucruri care ne fac bine macar la orgoliu, ca la suflet cam greu...Asa ca am ales cateva melodii de despartire care sa ne aduca un zambet in coltul gurii. Sunteti liberi sa adaugati si alte melodii...


Kristina DeBarge- Goodbye



Kat Deluna- Enjoying saying goodbye



A fine frenzy- Almost lover



Shontelle - Say hello to goodbye



Rihanna- Take a bow



Simple Plan - Time to say goodbye

Bad luck?

Intotdeauna nu am putut sa ma bucur din plin de ceva, mereu se intampla vreo chestie care sa imi dea peste cap planurile, visele, viata. Probabil mi se trage de la faptul ca am 2 zile de nastere. Da, stiu, suna ciudat, cum adica sa ma nasc de 2 ori? Ei bine in Romanica se poate! Mamica mea m-a nascut pe 31 decembrie si asta e ziua mea de nastere care o sarbatoresc cu familia. Insa, oficial, in certificatul meu de nastere, scrie negru pe alb, 1 ianuarie, ca asa a considerat nenea de la primarie. Si uite asa am ajuns sa am 2 zile de nastere...Dar sa revin la subiect...Printre cadourile de ziua mea, s-a numarat si un weekend in Italia, de care dupa cum deja intuiti nu m-am putut bucura pe deplin. Cu 2-3 zile inainte de a pleca, bineinteles mi s-a facut rau, insa eram atat de nerabdatoare si de hotarata sa plec incat mi-am propus ca mort, copt, nu o sa las amigdalele si ganglionii sa imi stea in cale. Am inceput sa iau antiinflamatoare, in speranta ca totul va fi ok, spunandu-mi ca gandurile pozitive vor aduce lucruri pozitive. Dar bineinteles ca nu a fost asa si ca in prima zi de shopping mi-a fost atat de naspa, incat toate brandurile din jurul meu pe a caror vitrine scria mare "saldi"(reduceri) nu ma mai incalzeau cu nimic. Ma gandeam doar la o casa, un pat, caldura sufocanta, ceai fierbinte si mama agitandu-se in jurul meu cu tot felul de leacuri stiute doar de ea pe care le refuzam cu vehementa, ca apoi sa cedez si sa ma simt mult mai bine. In plus eram preocupata si de faptul ca nu vroiam ca fratele meu sa isi dea seama cat de naspa mi-e si sa imi interzica sa stau cu aia mica, asta mi-ar fi frant inima. Totusi dupa cativa pupici de la Adelina si vreo 2-3 comprese pentru febra, m-am simtit mult mai bine, parca imi trecusera si frisoanele si gatul. Asa ca a doua zi a fost mult mai ok, am fost o companie mai placuta, i-am putut acorda mai multa atentie si energie nepotelei mele dupa care trebuie sa recunosc sunt topita. Ca bonus mi-am cumparat si eu cate ceva. Bineinteles ca si duminica a fost tot ceata si mohorat, dar deja ma obisnuisem cu asta si nu aveam de gand sa las vremea sa ma indispuna. Asa ca am pornit usor la plimbare. M-am bucurat cand am realizat ca nu suntem singurele persoane care se plimba pe malul lacului pe asa o vreme, iar turul cu vaporasul a fost o aventura. Insa adevarata aventura a fost incapatanarea mea de a invinge nenorocita de raceala care nici acum nu prea mi-a trecut...Si asta doar pentru ca nu vreau sa mai pomenesc ca la intoarcere avionul a avut o intarziere de 4 ore...Asta e doar un exemplu (recent) ca mereu trebuie sa se intample cate ceva care sa ma impiedice sa ma bucur din plin de lucruri...

Domnul Balaur

Pe parcursul vietii cunostem tot felul de oameni care au intr-un fel sau altul un impact, o influenta asupra noastra. Pentru mine o astfel de persoana este dl Balaur, zis si dl Director. Acest domn remarcabil mi-a influentat viata cel putin de un milion de ori si intotdeauna intr-un sens bun. Ii dedic acest post ca dovada a recunostintei pe care o am si din admiratie si dragoste nemarginita. Domnul Balaur e o persoana simpatica si amuzanta, care de multe ori cu un simplu gest te aduce de la extaz la agonie, asta datorita faptului ca e mai mult realist decat visator. Cu toate ca uneori ma scoate din minti si imi vine sa ii dau doua palme, tot dl Balaur e. Il admir foarte mult pentru reusitele sale pe plan profesional si uneori chiar il invidiez pentru tenacitatea, ambitia, determinarea si mai ales pasiunea de care da dovada. E un fel de model pentru mine, sper si eu sa ajung undeva sus prin propriile mele forte si nu de putine ori mi-am dorit sa fiu macar la fel de "tocilara" ca el. Am o parere foarte buna despre tine, dle Balaur, insa trebuie totusi sa recunosc ca uneori ma enervezi. Si asta pentru ca esti prea altruist, prea te gandesti la cei din jurul tau si mai putin la tine. In plus, ma enervezi cand aplici notiunile tale de psihologie pe mine, imi dau seama cand faci asta, sa stii! Si nu imi place cand tipi la mine, dar stiu ca in clipa urmatoare ne punem iar pe povesti si pe visat si iar radem ca doi nebuni.
Sper ca si voi, cei care cititi aceste randuri, sa aveti un domn Balaur in viata voastra, care sa va fie alaturi mereu, sa va sprijine, sa va sfatuiasca, sa va faca sa radeti.

Anul asta...

La inceput de an cu totii ne propunem diverse lucruri in speranta ca se vor concretiza. Nici eu nu fac exceptie, am si eu visele si sperantele mele pentru 2011. Inainte de toate imi doresc ca toti ai mei sa fie sanatosi, iar bunicuta sa traiasca pe cat de mult posibil. Sper sa calatoresc mai mult anul asta. Imi propun sa dau cateva kilograme jos, sa nu mai fiu atat de lenesa si comoda. Anul asta nu o sa mai tac cand ceva ma va deranja, voi spune raspicat ce vreau si ce nu, fara sa imi mai pese atat de mult de parerea celor din jur. Vreau prieteni noi si reintalniri cu cei vechi. Imi doresc sa citesc mai mult, mult mai mult. Un job nou si captivant. Anul asta trebuie sa traiesc aventura vietii mele. Si lista ar putea continua la infinit...