delay

Hey! I am late, again, I know. Dar mi s-au intamplat atatea si am si mai multe de povestit. Am fost egoista. Mi-am luat o saptamana liber de la tot si toate. Si asta pentru ca viata mea a luat o intorsatura ciudata rau. Am renuntat la terapie momentan, nu cred ca a fost o decizie inteligenta, dar...trecem peste. In drum spre "acasa", adica spre Bucuresti simteam ca incep sa revin la viata. In tren am stat la geam, lucky me! Si admiram peisajul si ma minunam de campurile verzi si copacii infloriti. Ma intrebam cum de am trecut pe langa toate astea si nu le-am observat. Si usor usor simteam din nou ca traiesc. E atat de simplist, dar nu aveti idee ce bucurie mi-a adus in suflet verdeata, floricele, apusul de soare. Cand s-a intunecat am inceput sa citesc. A avut grija sora mea sa imi dea 2 carti Chic sa nu cumva sa ma plictisesc prea mult pe tren( de fapt a facut-o doar ca sa ma faca sa ma gandesc la ea si sa realizez ca dupa doua luni de zile petrecute impreuna o sa imi lipseasca teribil glumele ei, statul la televizor impreuna si alinturile ciudatele). Trebuie sa recunosc ca le-am citit pe amandoua, fiind captivante doar prin simplitatea si naturaletea exprimarii. Bineinteles ca mi-a placut mai mult "Blonde de milioane" pentru ca a fost mai romantica. Si dupa saptamana egoista care a trecut cat am clipit de doua ori a venit si ziua pe care nu prea o asteptam. Asa ca duminica, pe 17,cu inima indoita,  la 5 dimineata ma prezentam la aeroport. Cand am ajuns la fratele meu parca am inceput sa ma simt mai bine cand am vazut ochii mari si zambetul pana la urechi al nepotelei mele. Si din clipa aceea am intrat in ditamai aventura. Acum trebuie sa ne uitam in cartea cu Tom&Jerry, in clipa urmatoare ne uitam la desene, apoi papam ciocolata si lista continua la nesfarsit. Dar nu ma plang, de fiecare data cand obosesc, mi-e de ajuns un pupic si imi revin. E un teribil exercitiu de rabdare si imaginatie. Si in plus, ma antrenez, cand voi avea si eu un pui de om, voi sti ce sa fac. Si pentru ca o poza spune uneori totul, v-o prezint pe Adelina. Asa poate o sa ma intelegeti si iertati ca am lipsit.